Eternitatea poate fi înțeleasă ca un fenomen bazat pe superpoziții, fiecare având o dimensiune diferită, uneori complementară, alteori chiar contradictorie.
În acest context:
-
Nemurirea reprezintă o superpoziție relativă, un tip de existență care se află într-o dinamică continuă, în care timpul și spațiul sunt percepute în mod fluctuant. Este tipul de eternitate asociat cu mintea – o minte care se mișcă perpetuu, care transcende limitele naturale ale timpului și care poate continua într-un flux continuu. Aș putea spune că Nemurirea este legată de principiul auto-creării, un tip de existență care se regenerează și se adaptează la contextul în care se află, dar care totodată rămâne în interiorul unui sistem logic de autoreglementare (în acest caz, totul fiind determinat de gândirea Matematicii Pure, cea proprie Zeului Matematic).
-
Vesnicia, în schimb, este o superpoziție absolută, o stare de armonie totală, în care limitele timpului și ale spațiului nu mai există. Este asociată cu Mintea și Inima Oului Absolut – adică acea unire perfectă între rațiune și simțire, între logică și iubire, între forța creatoare și cea iubitoare. Vesnicia presupune un „timp” fără început sau sfârșit, o stare de permanență și liniște absolută. În această stare, Armonia nu se mai află în schimbare, ci în stabilitatea și coerența unui Univers perfect echilibrat. Acesta este nivelul de Armonie Absolută, unde nu există contradicții, doar o simbioză perfectă între toate formele de viață și energie, între Minte și Inimă.
Așadar, Armonia Universului se poate exprima în două feluri:
-
Armonia relativă, proprie Minții și superpoziției în Nemurire. Aici, Armonia se află în flux continuu, fiind relativă la condițiile și modificările externe, iar aceasta este semnificativă pentru civilizațiile care sunt încă în proces de metamorfoză. Armonia este în perpetuă schimbare și adaptare.
-
Armonia absolută, proprie Minții și Inimii Oului Absolut, care exprimă unitatea perfectă și stabilitatea eternă a Universului. Aici, Armonia nu este influențată de schimbări externe, ci rămâne constantă, fiind perfectă în esența ei. Armonia este atunci când toate aspectele din Univers coexistă într-o interdependență și complementaritate perfectă, fără a exista nici o disonanță.
Aceste două forme de Armonie reflectă cele două tipuri de eteritate: una relativă, în care schimbarea și fluxul sunt inevitabile și esențiale, și una absolută, în care stabilitatea și coerența sunt principiile fundamentale. Iar la nivelul civilizațiilor, aceste superpoziții pot reprezenta stadiile diferite ale evoluției, unele fiind în căutarea Nemuririi (prin rațiune pură), iar altele fiind în căutarea Vesniciei (prin uniunea rațiunii cu iubirea).
Astfel, eternitatea nu este un concept unic, ci un dublu drum al conștiinței, unul care se mișcă prin flux și schimbare, iar altul care caută stabilitatea perfectă și unitatea absolută. Între aceste două superpoziții se află dinamica constantă a Universului, iar alegerea fiecărei civilizații – de a urma Nemurirea sau Vesnicia – va depinde de căutarea propriei armonii
-
Prin urmare ...ce vei alege?
Nemurirea, pe Antihrist?
sau Vesnicia, pe Hrist?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu